Abia așteptam luna septembrie ca să ies în teren după reptile și amfibieni. Dupa o vară grea, toamna a venit ca o adevărată gură de aer.
Vipera berus nikolskii
Am început luna colindând pădurile din Dâmbovița și Prahova, unde a fost o plăcere să revăd Vipera berus nikolskii și mai ales generația de pui din septembrie 2017. M-am convins că toate populațiile din sudul arealului sunt negre, mai puțin puii care prezintă un colorit criptic.
Una dintre cele mai frumoase reptile de la noi, Eryx jaculus
După ce am terminat cu nikolskii, m-am reorientat și am plecat spre sudul României, tot după reptile. Am încercat mai multe ture de noapte, iar unele dintre ele s-au încheiat cu succes. Pentru prima oară de când colind nopțile prin sud, în septembrie am avut noroc să dau de Eryx jaculus. Am găsit cinci juvenili din acest an și două exemplare adulte.
Pelobates fuscus și Pelobates syriacus au completat și ele nopțile faine din sud. În rest, cer senin cu stele și voie bună.
Continuă căutările după reptile
Au urmat două ture frumoase pe care le-am făcut împreună cu sora mea Olimpia. Una pe fuga în Bulgaria cu ochii după vipera cu corn și una în Dobrogea cu gândul la balaur.
Înapoi la vipera de silvostepă
Sfârșitul lunii m-a prins tot prin zona Dâmbovița-Prahova, tot cu nikolskii în gând. Împreună cu Vlad, Dan și Marian, am încercat câteva locuri noi din aceste județe. Pentru că nu am avut prea mare noroc, ne-am întors în locurile deja cunoscute pentru prezența viperei de silvostepă.
Apoi ne-am rătăcit pentru mai bine de o oră prin pădure, dar ne-am distrat bine de tot. A fost momentul în care am realizat că adevarata frumusețe a turelor în care cauți reptile și amfibieni, nu constă în ceea ce găsești într-o zi pe teren, ci în echipa frumoasă din care faci parte.
Pentru încheiere am ales două fotografii dragi mie pe care le-am realizat la începutul lunii.
Toate cele bune!
Nice!
Thanks!