Boa de nisip este poate cel mai misterios șarpe din România, iar eu am simțit asta pe propria piele.
Anul trecut am găsit două exemplare în luna iulie, iar în ultimul an am fost de peste 15 ori plecat să-l revăd și nu am avut noroc.
Săptămâna trecută mi s-a făcut un dor cumplit de această specie și m-am hotărât să fac o haiducie. Ce-i drept, în primăvară am văzut boa de nisip, însă întâmplarea a avut loc în Israel, iar acolo parcă nu e același sentiment deosebit.
Dacă primăvara am dedicat-o viperelor din județele Dâmbovița și Prahova, pentru vară mi-a rămas boa de nisip și știam că nu o să fie deloc ușor. M-am încăpățânat să înfrunt căldura și terenul accidentat pentru bucuria de a-l reîntâlni.
Cum spuneam, am fost să-l caut de peste 15 ori în ultimul an și am încercat toate variantele. Dimineață, după-amiază, la apus, noaptea… fără succes.
Prima încercare la boa de nisip
Marțea trecută am discutat cu Tibor și am aflat că pleacă spre sudul țării, așa că după ce mi-am terminat programul la lucru, am pornit și eu. Planul era următorul: încep căutările imediat cum ajung în habitat, apoi la apus, noaptea și o ultima încercare dimineață foarte devreme, astfel încât să pot ajunge în București la timp pentru o nouă zi de muncă.
La 10 minute după ce am intrat în habitat, l-am găsit! Niciodată nu mi-am imaginat că o să-l văd într-o poziție așa de faină.
Cu riscul să-l pierd, am scos telefonul și l-am fotografiat. Deși fotografia este realizată in situ, cred că este unul dintre cadrele de care sunt cel mai mândru. Boa de nisip stătea în perete exact așa cum mi-l imaginăm în toate zilele în care am visat la el.
Am realizat o scurtă ședința foto, câteva măsurători, iar între timp au mai venit să-l vadă și mama, Olimpia, Doru și Vlad.
E clar ca nu am mai dus planul la capat, asa ca dupa ce am eliberat sarpele, am plecat spre casa.
A doua încercare a fost și mai productivă
Nu am putut să stau prea mult departe de teren, așa că vineri am plecat iar să caut boa de nisip, împreună cu Marian.
Am ajuns în habitat tot seara, după lucru, iar întâmplarea face că aproape în același loc, am văzut o coadă într-o gaură. Aș recunoaște o coadă de boa dintr-o sută, așa că nu am dubiu ce era, însă problema e că am ajuns la ea doar cât să o ating, iar în secundă următoare șarpele s-a retras în gaură.
La gura galeriei în care șarpele a dispărut, am găsit pentru prima oară o exuvie de boa.
Până la lăsarea întunericului, au mai mișcat doar vreo două șopârle (Lacerta viridis și Podarcis tauricus) și o broască (Rana dalmatina).
Pe timpul nopții am mai văzut trei specii de broaște (Bufotes viridis, Pelophylax ridibundus și Bombina bombina).
Plănuiam să dormim în hamac, dar pentru că temperatura a fost neașteptat de rece și norii de ploaie se apropiau rapid, nu am mai dormit noi în hamace ci au dormit hamacele pe noi, în mașină.
Pentru dimineață aveam mari așteptări, dar ne-am trezit într-o furtună foarte puternică, cu ploaie torențială și fulgere.
La ora 8 nu doar că s-a oprit ploaia, dar a ieșit și soarele pe cer, astfel încât la ora 8:30 eram deja în habitat cu speranța să vedem un boa de nisip.
Iarbă era udă, așa că în prima fază nu a mișcat nimic.
O ora mai târziu, am avut bucuria să ne iasă în cale două exemplare de Eryx jaculus – boa de nisip. Eram puțin în criză de timp, așa că fiecare a fotografiat un exemplar și am plecat spre casă.
Boa de nisip – Alte două exemplare
Pentru duminică nu aveam planuri, așa că am fost ușor de corupt și am plecat iar la Eryx.
Gașcă de duminică a fost altă, însă atmosfera la fel de frumoasă. Ca să nu mai spun că am avut-o în echipă pe Maria, fieldherperul meu preferat.
L-am găsit repede și duminică, dar cu toate acestea, căldura a fost greu de suportat și ne-a gonit repede spre casă.
Atunci când ne pregăteam să plecăm și bagajul era în mașină, Vlad a mai găsit un exemplar. Acesta stătea în perete la fel de bine camuflat că și exemplarul meu de marți seara.
Unii au realizat ședințe foto, Maria a ales să-l deseneze.
Așa cum am spus mereu, este o onoare pentru mine să mă aflu în preajma acestui șarpe. Este probabil cel mai rar din România, așa că savurez fiecare întâlnire cu el.
Toate cele bune! 😀