În ultimele două săptămâni am fost plecat într-un tur foto prin România. Acesta nu a fost bazat doar pe herping, am vizitat locuri noi, am revăzut oameni dragi și parcă am fost mai aproape de natură ca niciodată. Am colindat peste 2000km, am dormit în hamac, cort, cabană sau mașină, iar la final, după ce am tras linie, mi-am dat seama că m-am bucurat de o libertate la care tânjeam de mult.
Turul a început cu întârziere pentru că înainte să plec am descoperit ceva problemă la cauciucurile de pe față și deși era duminică după-amiază, a trebuit să caut o vulcanizare non-stop și un magazin care să vândă anvelope.
Tur foto – Țara Hațegului
Am plecat spre Țara Hațegului și prima oprire a fost la Sarmizegetusa, jud. Hunedoara. Marea surpriză a fost că am plecat de la 40 °C și am ajuns la 20 °C, cu ploaie torențială.
În primele zile am făcut acest tur foto împreună cu Florin Delinescu, un om deosebit pe care îl cunosc de 8 ani și pe care îl consider unul dintre cei mai buni ghizi din Țara Hațegului.
Am început prin Munții Poiana Ruscă, iar pentru că vremea nu a fost potrivită pentru herping, ne-am reorientat rapid. În cătunul Gotești ne-am bucurat de peisaje și de frumoasa casă a lui Florin, casă care ne aștepta cu bunătăți atârnate de grindă.
Peripețiile au continuat să apară! A început să plouă torențial și ne-am dat seama că trapa mașinii s-a stricat. Nici nu am terminat bine cu trapă și am făcut pană…
Am continuat turul foto vizitând mlaștina cu plante carnivore din Peșteana, iar când a ieșit soarele am dat o fugă până în Densuș.
Am oprit puțin și în zonele stâncoase, cu ochii după vipera cu corn. Localnicii mi-au spus că sunt peste tot, însă nu am avut succes. Am găsit o exuvie care mi-a confirmat prezența acestora în zonă, o groază de gușteri și șopârle de zid. Acestea din urmă au fost prea rapide pentru starea mea de concediu, așa că nu am apucat să le fotografiez.
În zilele următoare am scăpat de nori și ploaie, așa că am făcut un adevărat tur în forță. Din Țara Hațegului până în Ținutul Pădurenilor, de la Fundătura Ponorului până în Munții Țarcu și înapoi la locuri dragi de care mi-a fost dor.
Pentru că am prins vreme bună, am avut parte și de o întâlnire cu vipera cu corn bănățeană, o specie pe care mi-am dorit-o mult în acest tur foto.
Munții Apuseni
Am plecat spre Cluj, acolo unde m-am întâlnit cu Tavi. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să ne încercăm norocul la o tură după vipera de fâneață. Această nu a fost de găsit, cel mai probabil din cauza căldurii, așa că am pornit spre un habitat montan, la cabana lui Tavi din Munții Apuseni.
Când am ajuns în Apuseni, credeam că o să continui același tur foto cu peisaje și locuri faine, însă în momentul în care am văzut ce habitat era acolo, am uitat de orice altceva și m-am focusat doar pe herping.
În “Poiana lui Tavi”, așa cum am denumit locul aflat la doi pași de cabană, eu spun că este raiul viperei comune. Nu am văzut până acum un loc atât de fain, în care să-mi facă așa de mare plăcere să le caut. Au fost poate cele mai frumoase trei zile din toată expediția.
Ultima încercare din acest tur foto, în sudul României
După experiența din Apuseni, am traversat țara înapoi spre casă și am încercat o ultimă căutare, la boa de nisip. Nu a fost să fie, dar nici nu am plecat de acolo cu mâna goală.
Am agățat cârligul în cui și am început să-mi fac planuri pentru următoarele expediții!
Toate cele bune!