Vineri seară am văzut primii fulgi de zăpadă și a fost momentul în care am realizat că sezonul de herping 2018 s-a închis. Am stat apoi zeci de minute și m-am tot gândit la expedițiile din acest an. Mi-au trecut prin cap multe imagini și parcă nu îmi vine să cred câte s-au întâmplat, dar mai ales cât de repede se încheie anul. Aș spune eu că a fost unul greu, cu multe realizări frumoase, dar greu! Deși am fotografiat primul șarpe pe 1 ianuarie la Vadu și mă așteptăm să fie un an bogat, în realitate am muncit mult pentru fiecare fotografie.
Tură de herping în prima zi a anului
Ianuarie a început cu multă speranță. Așa cum am scris mai sus, în prima zi a anului eram în tricou, la Vadu și fotografiam primul șarpe.
Vremea s-a stricat însă rapid, așa că jumătate din ianuarie și toată luna februarie am vânat alte subiecte.
Vânturelul de pe Lacul Morii.
Prezent mai tot timpul pe terenul viran din vecinătatea lacului, vânturelul roșu (Falco tinnunculus) este unul dintre subiectele mele de iarnă. Dacă în 2017 am reușit să-l fotografiez doar în aer, acum l-am surprins la o partidă de vânătoare.
Frigul din Bărăgan.
Știu că suntem abia în noiembrie și că luna viitoare poate fi una foarte rece, dar nu cred că mă poate surprinde un frig mai mare decât cel pe care l-am îndurat în tura din Bărăgan, împreună cu Vlad.
Ciocârliile urecheate (Eremophila alpestris) au fost obiectivul principal al turei, dar am apucat să le vedem doar pentru două secunde.
A meritat? Întotdeauna merită pentru că bucuria mea e să ies în natură. În plus, am fotografiat și câteva lebede de iarnă. Prima întâlnire cu această specie.
Vulpea de pe Lacul Morii.
Pentru mine e cea mai mare surpriză din această zona. M-am obișnuit să ies acolo la turele de herping și la păsări rare, dar vulpea mi-a făcut iarnă mai frumoasă. Am văzut-o de două ori.
Răpitoare de noapte.
Păsările parcurilor.
Sezonul de herping a început. Prima viperă a anului.
A venit martie și au apărut speranțele pentru herping. Am verificat de mai multe ori zona cu nikolskii, dar a fost o lună capricioasă, cu multă zăpadă, iar primul exemplar l-am văzut abia pe 17 martie.
Safety first!
Când speram că a venit primăvara, ne-a lovit un nou val de frig, cu multă zăpadă. A fost fix în perioada în care mi-a ajuns echipamentul de protecție din SUA.
De cârlig s-a ocupat tata:
Herping în Milos. Expediția anului, aprilie 2018.
Tura din Milos a fost de departe cea mai frumoasă de anul acesta. De doi ani îmi doream să fotografiez vipera de acolo (Macrovipera lebetina schweizeri), iar în aprilie am găsit alți trei nebuni care s-au înhămat cu mine la un drum așa de lung, doar că să vadă bijuteria!!!
Au fost și alte specii:
Ofrande:
Peisaje:
Dar mai ales o echipă faină:
Mai multe detalii despre expediție aici.
Herping în Alexandroupoli.
Tot în aprilie am realizat și a doua expediție din Grecia. Poate cea mai grea de anul acesta. Am fost nouă oameni care au încercat timp de câteva zile să găsească viperă otomană (Montivipera xanthina). Nu am reușit din păcate, dar ne-am făcut de lucru cu alte specii.
Pasiunea pentru herping – Interviu DIGI 24.
Luna mai mi-a adus prima interacțiune cu presa. Video aici.
Și tot în luna mai am profitat de vremea bună și am evadat din București ori de câte ori am avut ocazia.
Herping în Prahova
Herping în sudul țării. În căutare de tritoni.
Herping în Dobrogea.
Iar când nu am ieșit din București, mi-am făcut de lucru prin parcuri.
Herping în București.
După o primăvară capricioasă, cu multe ture muncite, uneori chiar fără rezultate, a venit vara, iar dacă în 2017 primăvara a fost fabuloasă și vara cu activitatea redusă, acum a fost invers. Mi-am ales excursii specifice anotimpului cald și rezultatele nu au întârziat să apară.
Herping în sudul României și al Bulgariei
Tură de herping cu peripeții, în Dobrogea.
hamac și am fost nevoiți să ne adaptosim într-o mănăstire.
Concediu în Thassos.
Fără herping, dar cu o experiență culinară deosebită:
Toate fotografiile sunt realizate cu telefonul.
Herping în Cluj
La mijlocul lunii iulie îmi doream din nou o plimbare în Dobrogea, dar pentru că nu am găsit partener de drum, am apucat spre Cluj. Aș spune că a fost o alegere bună, pentru că am trăit unele dintre cele mai faine momente de anul acesta.
Mai multe fotografii și detalii aici.
Concediu în Bulgaria.
Plecat în concediu cu familia, mi-am făcut timp și pentru câteva fotografii.
Pădurea cu lessonae
Mai multe fotograii și detalii aici.
Făgăraș
Vara nu se putea încheia mai bine de atât. Marmote și vipere în Făgăraș.
Mai multe fotografii și detalii aici.
Toamna fără nikolskii.
Mi-am petrecut opt zile prin pădurile din Prahova și din Dâmbovița, dar fără să văd măcar o coadă de viperă. În lipsa ei, mi-am făcut de lucru cu altceva.
Sfârșit de septembrie prin județele Cluj și Alba.
Prin luna octombrie am mai făcut câteva drumuri prin Cluj.
Zăganu – Munții Ciucaș
Județul Ilfov
Cam astea au fost cele mai importante momente din 2018: herping de calitate, ture grele realizate cu sacrificiu, dar mai ales momente de liniște în natură și multe nopți dormite în hamac.
Toate cele bune! 🙂