Puterea educatiei

Aseara am avut parte de o intamplare frumoasa. M-am hotarat sa fac o plimbare la padurea mea cu nikolskii. Nu am iesit sa gasesc sarpele, era deja ora 19:00, dar pur si simplu imi era dor de acest loc.

Cand am ajuns pe liziera padurii, m-am reintalnit cu un individ pe care l-am cunoscut in urma cu fix un an. Spunea atunci ca stie de existenta viperelor, dar ca nu le tolereaza si le omoara, iar pe mine ma credea braconier. Ne-am mai vazut de cateva ori vara trecuta si am purtat mai multe discutii, atat despre originea acestor vipere, cat si despre comportamentul si importanta lor in natura.

Aseara am fost placut surprins de schimbarea lui. Nu doar ca nu le mai omoara, insa a ajuns sa le indrageasca. Mi-a povestit despre ele si mi-a aratat poze din telefon. Mai mult, are un baiat de 12 ani care a devenit mare iubitor de broaste si serpi. 😀

Creste inima in mine atunci cand vad oameni receptivi. 😀

O surpriza si mai mare am avut cand mi-a aratat o fotografie cu una dintre viperele pe care le-a fotografiat acolo. Dupa un an in care eu am gasit peste 35 de exemplare negre, am trait sa aud de existenta unui exemplar criptic.

Sunt socat!
Vipera berus nikolskii
Vipera berus nikolskii – exemplar criptic
Poza este facuta de el, nu e de cea mai buna calitate, dar e suficienta cat sa ma faca sa visez iar. Se anunta un nou val de ture acolo, o sa va tin la curent! 😀
In incheiere, va las o poza cu Vipera berus nikolskii, din primavara.
Vipera berus nikolskii

Toate cele bune!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *